O LECŢIE DE SUFLET CU POETA ZINAIDA AMBROCI

      În ziua de 17 mai, curent, în cadrul Filialei „Ștefan cel Mare” a avut loc lansarea cărții „Rafale de gânduri”, poezii de Zinaida Ambroci, editată în 4 limbi: l. română, l. franceză, l. italiană, l. spaniolă. Ediția cărții a fost consultată, redactată și îngrijită de Isidor Doctoreanu, academician, filosof,  profesor universitar și de Teodor N. Țârdea. Moderatoarea  lansării de carte, poeta Raisa Plăieșu a prezentat-o pe poeta Zinaida Ambroci, care s-a născut în a. 1959, com. 

    Lozova, raionul Strășeni. A studiat la Colegiul Pedagogic „A. Mateevici” din Chișinău, secția Educație Preșcolară și Învățământ Primar, apoi a studiat și la Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău), Facultatea de Geografie. Lucrează timp de 20 de ani la Grădinița de Copii  din com. Lozova. Scrie poezie, proză, publicistică, unde publică în diferite ziare și reviste republicane. Editorial a cooperat cu alți autori în culegerea „Ecologie, spirit… și mai mult decât atât” (dedicat Anului Internațional al Planetei Pământ 2008-2009). Actualmente lucrează la o altă carte de versuri care o scrie din suflet și pentru suflet. 

   Tematica versificației poetei Zinaida Ambroci este: iubirea de Țară și Pământ, de lumea nemărginită; chipul femeii care se ține pământul; casa părintească cu tot ce-i mai sfânt și luminos; despre păcatele omului creștin; chipul mamei etc. Scrie în vers liber, dându-i o arhitectură nouă deosebită, cu subiecte de  viață actuale pline de dor și zbucium.

     Pe parcursul lansării de carte „Rafale de gânduri” de Zinaida Ambroci a  vorbit: acad. Isidor Doctoreanu, profesor universitar, scriitor, compozitor, ecolog, lingvist ce cunoaște  mai multe limbi străine  unde a caracterizat atât creația poetei, cât a recitat poezia ei în l. italiană, l. franceză, l. spaniolă. De asemenea au mai luat cuvântul: Mariana Cultuclu, pedagog; Petru Iacob, poet; Valentina Ursu, colegă de clasă din com. Lozova; Elena Avram, profesoară de limba engleză; Maria Ursache, primar în com. Lozova. 

    În cadrul lansării a fost organizată și o expoziție originală de origame, lucrări (diferite coșulețe, lebede, și alte lucrări) efectuate de poeta Zinada Ambroci, o pasiune deosebită care vrea s-o transmită și copiilor. În colecția ei personală de origame se numără de acum  peste 300 de lucrări executate de ea. La lansare au participat elevii Liceului Profesional  nr. 2 , sectorul Botanica din capitală, unde au rămas mult impresionați, deoarece a fost o lecție de suflet, o lecție de viață în lumea frumosului.

A publicat: Raisa PLĂIEŞU

POEZIA SĂPTĂMÎNII

 

   Hora unirii

                                                

Îşi scutură cojoacele Odochia.

Albastre păpădii, albastre ore.

La Chişnău, la Iaşi, la Cluj, la Drochia

Se joacă cele mai bătrâne hore.

Mi-e greu, mi-e frig, mi-e teamă de cădere,

de-alunecare-n hău, în gol, în vid,

Durere, Doamne, crâncenă durere,

Nu cred nici în Iehova în sfârşit.

O zi,  măcar o zi de primăvară,

o floare, măcar una, de cais!

Amar pâinea cea de saţ, amară,

amar poemul meu încă nescris.

Cum, Doamne, cum să mă despart de mamă?

De prunci, soţie cum să mă despart?

Nesăţioasă, hârca-mi cere vamă,

iar eu doresc numai atât: să ard.

Ca lumânarea cea de seu. Făclie

nu voi mai fi, trecută clipa mea.

Măcar un vers, un singur vers de poezie,

când voi pleca, din cartea mea, va rămânea?

Mi-e trist, mă dor cuvintele, mă-ncearcă

păreri de rău: de ce anume eu?

O mare, largă, cea mai largă. Şi o barcă...

Departe ţărmul şi talazul greu...

Îşi scutură  cojoacele Odochia:

Albastre păpădii, albastru cad.

la Chişinău, la Iaşi, la Cluj, la Drochia...

Iar eu de viaţă nu m-am săturat!

                                                                   15 martie 1993

Matcovschi, Dumitru. Hora Unirii. În: Matcovschi Dumitru. Pasărea nopţii pe casă. Ch., 2003, p. 257-258.

Matcovschi, Dumitru. Pasărea nopţii pe casă. – Ch. : Prometeu, 2003. – 303 p.

FAMILIA - NUCLEUL CIVILIZAŢIEI

Ceea ce-i puternic şi durabil, este ceea ce-i firesc, iar lucrul cel mai firesc este familia. Familia trebuie să fie punctul de plecare al tuturor instituţiilor. Familia în care toată lumea are de lucru este cea mai încîntătoare. 

                                                                                                                                                                    

Honore de Balzac

Fiecare dintre noi, simte necesitatea să iubească şi să fie iubit, să fie inţeles şi susţinut. Primul loc, unde avem posibilitatea să cunoaştem aceste sentimente, este casa părintească, familia noastră. Deprinderile de comunicare cu parinţii, rudele, obţinute în familie crează baza relaţiilor viitoare cu alţi oameni. Din aceste considerente putem numi familia - şcoală a dragostei. Omul se naşte neputincios, cu o mulţime de necesităţi.

Parinţii îi ofera satisfacerea necesităţilor lui emoţionale şi fizice. El, la rîndul său, este însetat să primească de la ei tot ce este mai bun. Dragostea părintească impulsionează inima copilului spre dezvoltare, aşa cum lumina soarelui face planta să se dezvolte. Această iubire îi creează copilului senzaţia de apărare, sentimental propriei valori.

El se iubeşte pe sine, deoarece este iubit de parinţi. Copilul iubit, este de schis şi încrezator, el comunică parinţilor cu bucurie despre necesităţile şi descoperirile sale, mizînd pe atenţia, sfatul şi ajutorul lor. El capată lecţii de dragoste adevarată.

El se identifică cu părinţii şi se străduie să ia exemplu de la ei, soluţionează situaţii conflictuale şi învaţă să asculte de părinţi, să le exprime respect şi recunoştinţă. Această pricepere pune bazele modelului de relaţii cu maturii şi persoanele cu autoritare din viaţa lui. Pemăsură ce copilul îşi însuşeşte valorile pe care le posedă părinţii lui, se dezvoltă conştiinţa lui, el invaţă să asculte de glasul ei.

Acest fundament al morale îl va conduce faptele lui pe parcursul întregii vieţi. Formarea unei familii sănătoase în care domneşte în permanenţă bucuria, necesită eforturi permanente din partea părinţilorşi a copiilor. Sentimentul apartenenţei la familie, fidelitatea şi unitatea se creează din contul timpului petrecut împreună şi al păstrării tradiţiilor familiale. 

Legăturile familiale trainice creează şi menţin siguranţa fiecărui membru al ei, îi formează puterea caracterului său.Familiile trainice cultivă trăsăturile civice bune pe care se bazeazăs ocietatea. Puterea unei ţări este constituită din suma puterilor fiecărei familii în timp ce puterea fiecării familii depinde de abnegaţia şi fidelitatea membrilor ei, de grijă şi relaţiile armonioase  stabile ale actualei sale familii.

Repetabila povară

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând

 Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând

Că am fost, că n-am fost, orică suntem cuminţi,

Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.

Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc

 De atâţia copii şi de-atât nenoroc

Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,

Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

Ce părinţi? Nişte oameni, acoloşi ei,

 Care ştiu dureros ce e suta de lei.

 De sunt tineri sau nu, după actele lor,

 Nu contează deloc, ei albiră de dor

Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,

Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,

Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.

 Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni

Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni

Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,

Dacă nu au murit trişti încaselelor...

Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,

Şi e umbra de plumb a prea zilnicei pâini.

 Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,

Mai audeşi-n somn ochii lumii plângând.

Că din toate ce sunt, cel maigreu e să fii

Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns

Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.

Mai avem noi părinţi?Mai au dânşii copii?

Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,

Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,

 Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi

Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,

Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi

Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.

 Cine are părinţi, încă nu e pierdut,

 Cine are părinţi are încă trecut.

 Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,

Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.

Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,

Şi îngenere sunt şi niţel pisălogi.

 Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii preamici,

 Ba-i nevoie preamult să le spui şi explici,

Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,

Te întreabă de ştii pevre-un şef de spital.

 Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,

Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?

Că povară îi simţi şi ei ştiucă-i aşa

Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...

 Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus

Pe conştiinţă povara acestui apus

Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,

 Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.

Iar când vom începe şi noi a simţi

Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,

Şi abia într-un trist şi de parte târziu,

Când vom ştid isperaţi veşti, cea zi nu se ştiu,

Vom pricepe de ce fiii uită curând,

Şi nu văd nici un ochi de pelume plângând,

Şi de ce încă nu e potop pecuprins,

Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,

Deşi lumea în care părinţi am ajuns
 De-o vecie-i mereu zguduïtă de plâns.

Autor: Adrian Păunescu

 

Pentru a cunoaşte mai multe despre familie îţi oferim lista bibliografică:

1. Adevărul despre salamurile pentru copii [alimentaţia corectă a copilului] // Odoraş. – 2011. – Nr. 7. – P. 34–37.
2. Borodachi, Daniela. În căutarea unei grădiniţe : [sfaturi, avantaje, dezavantaje] // Odoraş. – 2011. – Nr. 5. – P. 50–56.
3. Borodachi, Daniela. Mamele cu gemeni : [trucuri de ale şi pentru mămicile cu gemeni] // Odoraş. – 2011. – Nr. 10. – P. 38–41.
4. Bulat, Olga. Copiii In vitro: între părinţi şi Dumnezeu // Odoraş. – 2011. – Nr. 7. – P. 30–33.
5. Calul, prieten şi vraci : [hipoterapia] // Odoraş. – 2011. – Nr. 4. – P. 38–41.
6. Când părinţii se separă : [sfaturile psihologului] // Odoraş. – 2011. – Nr. 10. – P. 72–73.
7. Ciobanu, Nina. Pregăteşte–l pentru clasa I // Odoraş. – 2011. – Nr. 5. – P. 42–43.
8. Crain, William. Dreptul la copilărie. – Bucureşti : Editura Lucman, 2003. – 272 p.
9. Cristei, Aliona. Modalităţi de implicare a părinţilor plecaţi la muncă peste hotare în soluţionarea problemelor şcolare ale copiilor lor // Didactica Pro. – 2010. – Nr. 2. – P. 8–10.
10. Curz, Augusto Dr. Eşti un părinte bun sau inteligent? // Odoraş. – 2011. – Nr. 3. – P. 52–54.
11. Dragostea, viaţa, familia : ghid pentru profesori. – Ch. : Epigraf, 2000. – 310 p.
12. Familia contemporană — ONU în miniatură // Ion Soltan. La şcoala omeniei = Человечность учит жизни. – Ch., 2010. – P. 75–91.
13. Goodi, Jack. Familia europeană. O încercare de antropologie istorică. – Iaşi : Polirom, 2003. – 251 p.
14. Goraş–Postică, Viorica. Conferinţa Internaţională Participarea părinţilor în problemele vieţii şcolare // Didactica Pro. – 2010. – Nr. 10. – P. 12–13
15. Heritier–Auge, A. Familie // Dicţionar de etnologie şi antropologie. – Iaşi, 2007. – P. 243–245.
16. Macavei, Elena. Pedagogie. – Vol. 1. – Bucureşti : Aramis, 2001. – P. 313–316.
17. Mama–terapia. Vindecare cu dragostea maternă // Odoraş. – 2012. – Nr. 2. – P. 46–47.
18. Nolte, Dorothy Law. Copiii învaţă ceia ce trăiesc. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 173 p.
19. Nu stă locului toată ziulica : [hiperactivitatea la copil] // Odoraş. – 2011. – Nr. 3. – P. 56–57.
20. Olaru, Angelina. Cum să ne protejăm micuţii de invazia cărţilor proaste  //Odoraş. – 2011. – Nr. 7. – P. 58–60.
21. Diabetul zaharat la copii : [faturi pentru părinţii care au copii bolnavi de diabet zaharat] // Odoraş. – 2011. – Nr. 11. – P. 42–44.
22. Stănciulescu, Elisabeta. Sociologia educaţiei familiale. – Vol. 2. – Iaşi : Polirom, 2002. – 382 p.
23. Şit, Susana. Sezonul Alergiilor // Odoraş. – 2011. – Nr. 4. –  P. 42–44. 30–33.
24. Terenurile de joacă. Cât de prietenoase sunt cu micuţii noştri? // Odoraş. – 2011. – Nr. 5. – P. 44–48.
25. Teutu, Aliona. Pregătirea familiei pentru exercitarea funcţiei educative // Didactica Pro. – 2005. – Nr. 1. – P. 39–42.

 Lectură plăcută!

FRÂNTURI DE MEDITAŢIE PE MARGINEA CĂRŢII „RAFALE DE GÂNDURI", ZINAIDA AMBROCI

Rătăcind prin labirinturile misterioaselor lecturi, dintr-odată am descoperit - ADEVĂ­RUL. Nu unul oarecare, scris numai de dragul scrisului, ci cel ce-şi luminează sufletul şi care mi-ar place să-1 paragonez cu cartea cărşilor - BIBLIA. Care-i ghinionul??? Biblia, măcar că realizez că-i ceva sacru, pur şi nematerial, infinit sufletesc, e prea greu accesibil de înşeles (pentru moment) pentru mine.

Şi uite, Dumnezeu, cred că mi-a uşurat calea spre descoperirea şi înşelesul profundi-tăşii frumosului, purului, infinitului. E atît de amplu şi închegat, complet şi definit, încît nu-mi rămîne decît să-mi exprim încîntarea şi mulşumirea pentru opera dată.

Trăindu-mi, prin prizma fiecărui vers, emoşiile şi imaginaşiile, am realizat profunzimea acestora. Chiar dacă de la bun început autoarea, ne face să cunoaştem ce-ar fi Raiul -„viaşa fără de păcat", mai apoi ne face să savuram din imaginea propriu-zis a acestu­ia, dar nicidecum negînd frumosul pămîntesc şi chiar tangentînd cu trăirile omeneşti, cunoscute şi aproape umanului.

Cine n-a asistat la marele spectacol al vieşii cu miracolul unui răsărit, binevestit de cîntecul cocoşului, cu suavitatea ierbii doldora de rouă; unde albinele-şi fac rostul, din floare-n floare; unde divina femeie e venerată de toată suflarea; unde minunea minuni­lor - naşterea - este binecuvîntată-n veci; unde cel mai delicios prînz este laptele supt de la sînul mamei; unde pîinea mîncată cu poftă e doar cea stropită cu sudoarea muncii; unde focul din vatră e asimilat cu focul din inimă; unde Măria Sa - CUVÎN-TUL se aşterne în ciuda umbrelor pentru a face LUMINĂ... .Unde, în final de zi, răsa­re prima stea înduioşată de cîntecul de leagăn, urmat de ruga mamei pentru pruncul ei (cea mai sinceră şi mai curată rugă), ca mai apoi pruncul adormit să-şi trimită în­gerul păzitor la căpătîiul dulcei măicuşe.

Am realizat că toate aceste valori sunt nici de cum mai puşin importante ca valori­le nemăsurate şi nepalpabile cum ar fi: ŞARA, PLAIUL, NEAMUL, GRAIUL.... E un mister, un miracol, o încîntare... .Deşi încă n-am trăit toate cele descrise mai sus, am asistat la ele percepîndu-le cu toate emoţiile senzitive în timpul lecturii.

Şi sufletul, pe scurt timp, mi s-a liniştit, lăsînd în umbră rutina şi problemele trecă­toare, luminîndu-mă şi îndreptîndu-mă spre adevărata cale, spre Raiul rîvnit - frumosul, purul, veşnicia....

N-am crezut vre-o dată, că o operă ar putea să mă zguduie şi să mă aline în ace­laşi timp.

Sper... .Sper profund să trăiesc şi Raiul pămîntesc şi Veşnicia: Raiul propriu-zis. Căci:

„Nu poate fi nimic mai frumos
Decît clipa revederii............ "

Sterbeţ Ruxandra

REVISTĂ BIBLIOGRAFICĂ

Colecţia Cartea care te salvează

Colecţia Cartea care te salvează îţi pune în mînă un complet de instrumente didactice de primă necesitate. Volumele colecţiei analizează pe larg, dar simplu şi pe înţelesul tuturor, opera scriitorilor incluşi în curriculumul şcolar şi în programa universitară. Studiile seriei te vor ajuta să interpretezi textul operei, să-i reperezi structurile narative sau lirice, să faci o analiză pertinentă a ideaticii şi a mijloacelor artistice, să înţelegi rolul scrierii şi al scriitorului respectiv în spaţiul general istorico-literar.

Comentariile la texte îţi vor fi utile la scrierea unei compuneri sau a unui eseu, îţi vor folosi ca material suplimentar la pregătirea pentru lecţii. Nu ezita! De ce să cauţi în zeci de alte surse informaţia pe care ţi-o oferim între copertele unei singure cărţi?

În culegerea dată puteţi găsi date biografice, comentarii literare, referinţe critice la unele din operele scriitorilor Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga. În ajutorul elevului, profesorului autorul vine cu eseuri la tema:

• Structuri ale eului liric în poezia lui Tudor Arghezi.
• Ion Barbu – o inegalabilă demonstraţie a misterului poetic.
• Universul poetic blagian. Teme, motive, ipostaze ale eului liric.

Şchiopu, Constantin. ARGHEZI, BARBU, BLAGA : poezii comentate / Coord. colecţiei: Mircea V. Ciobanu. – Ch.: Editura ARC, 2010. – 63 p.

    Lucrarea îşi propune obiective conforme cu creaţiile curriculumului la disciplina limba şi literatura română. Pornind de la această premisă, în prezentul studiu se insistă pe :

- formarea competenţelor interpretative şi a culturii estetice în baza comentariilor literare tradiţionale (care prevăd analiza arhitectonicii textului, tehnicilor de construcţie a subiectului, evidenţierea particularităţilor stilistice etc.), dar şi prin aplicarea altor scheme orientative, trasee de înţelegere şi de descoperire a universului funcţional;

- deprinderea elevilor cu diferite grile de interpretare (nu numai sociologice, stilistice, dar, după caz, şi a celor de dincolo de canonul şcolar şi dezvoltatea gîndirii critice;

- conturarea unui parcurs didactic care va conţine „biografia interioară” a scriitorului (reperele vieţii şi ale operei), analiza operelor literare probante (diverse ca gen, specie literară şi dimensiune semantică) şi a referinţelor critice;

- reliefarea temelor, motivelor, modalităţilor artistice ale creaţiei druţiene şi încadrarea lor în estetica sămănătorismului adaptat;

- propunerea unor sugestii pentru diversificarea manierei de predare – învăţare.

Moraru, Anatol. Ion Druţă: Opera epică şi dramatică. – Ch.: Editura ARC, 2010. – 52 p.

    Deşi nu mai există autori şi opere "obligatorii" pentru studiere în şcoală, Sadoveanu rămîne, cum s-ar zice, mereu în top. Este solicitat de autori de manuale, de profesori şi de elevi, inclusiv pentru lectura de delectare. Sadoveanu e numit, formula a devenit clişeu, „Ceahlăul literaturii române” . Sadoveanu este un clasic al literaturii.

    În această lucrare, autorul oferă cîteva sugestii pe marginea textului şi dosar istorico-literar în ceea ce priveşte operele lui Sadoveanu: Domnul Trandafir, Neamul Şoimăreştilor, Hanu Ancuţei, Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, Baltagul şi Fraţii Jderi.

Ciobanu, Mircea V. Proza lui Mihail Sadoveanu. - Ch.: Editura ARC, 2009. – 47 p.

   Liviu Rebreanu este un autor modern în măsura în care putem regăsi, în opera sa , problemele şi dilemele existenţiale. Studiile recente demonstrează că scrierile romancierului îşi păstrează actualitatea în ciuda anilor lăsaţi peste ea. Romanele Ion şi Padurea spînzuraţilor continuă să facă obiectul manualeleor şcolare de limba şi literatura română, fie la capitolul dedicat romanului, fie în cadrul curentului literar al realismului.

Chiper, Grigore. Proza lui Liviu Rebreanu. - Ch.: Editura ARC, 2009. - 48 p.

Publicat de Victoria BULIBAŞ

   În lucrare sunt analizate operele scriitorului studiate conform programelor şcolare: Ion, Pădurea spânzuraţilor, Ciuleandra. Tot aici găsiţi şi date biografice ale scriitorului. Lucrarea reprezintă un ghid util pentru elevi, studenţi, profesori.

O ZI DE MAI, TRĂITĂ ADEVĂRAT CU SUFLET

     Amprenta impresiilor de la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret i-au încurajat, i-au înaripat pe membrii Cenaclului literar-artistic „Cuvântul” de la filiala „Ștefan cel  Mare” nu numai prin premiile și diplomele care au fost înmânate în cadrul Salonului, ci și prin  participarea activă cu creații proprii și lansarea revistei „Bibliounivers”. Și chiar în ultima zi a Salonului Internațional de Carte, Salonul literar-artistic „La Creangă”, unde moderatoarea este scriitoarea Claudia Partole ne-a făcut o invitație la ei. Și iată, că pe data de 13 mai, curent, Cenaclul literar-artistic „Cuvântul” a fost oaspete la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”.

Aici ei au făcut cunoștință cu alți tineri creatori din artă: teatru și poezie, spre exemplu cu elevii de la Școala de Artă „V. Poleacov”, profesoară Elena Bivol, unde au prezentat recital de poezie din creația autorilor: George Topârceanu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Steliana Grama etc. De asemenea au fost prezentate înscenări teatrale prezentate tot de acești elevi. Membrii Cenaclului literar-artistic „Cuvântul” au prezentat poezii din creație proprie. Raisa Plăieșu, moderatoarea Cenaclului „Cuvântul” a propus Salonului „La Creangă” o colaborare în viitor prin astfel de întâlniri, unde copiii și tinerii își descoperă talentele, fac schimb de impresii creatoare proprii. La întâlnirea celor două cenacluri au luat cuvântul scriitoarele: Claudia Slutu-Grama, Claudia Partole, Nina Slutu-Soroceanu. Această frumoasă întâlnire de suflet a fost imprimată de Emisiunea pentru Copii „Ora copiilor” de la Radioul Național.

       După întâlnirea impresionată de la BNC „I. Creangă”, membrii Cenaclului „Cuvântul ” au vizitat Muzeul Național de Arte Plastice din capitală, unde au vizionat o Expoziție rarisimă a Muzeului Literaturii Române din Iași. La această expoziție ei au făcut cunoștință pentru prima dată cu obiectele de epocă ce au aparținut lui Mihai Eminescu și Veronica Micle: masca mortuară;  ceasul de aur și inelul sigilar cu incizia M.E., dăruite lui  M.Eminescu în 1881 de către tatăl său Gheorghe Eminovici; ediția pinceps a volumului Poesii de M.Eminescu, apărut în 1884; alte ediții de cărți ale lui M.Eminescu apărute în limbile: poloneză, germană, franceză (din anii 1812, 1914, 1916); broșele de aur și argint; poșeta de argint a Veronicăi Micle și atele. În cadrul expoziției de la Iași, membrii cenaclului au mai vizionat obiecte de cult: alcătuite din celebre icoane, sfeșnice, răstigniri, crucifixe, uși împărătești, uși diaconești, îngeri, alte podoabe de preț ale altarelor și sfintelor lăcașe.

    E bine când sufletul unui tânăr creator se umple de tot cei mai frumos, ducând în cugetul său acasă atâtea impresii ce le-a trăit doar într-o zi de mai.

       

A publicat: Raisa PLĂIEȘU,

scriitoare, redactor

ZÂMBETE LUMINOASE ÎN MÂNGÂIEREA RAZELOR DE SOARE

E atâta soare în jur, atâta viaţă, atâtea feţe fericite de copii scăldate în razele aurii ale bunului Soare, dornice de jocuri zglobii şi năzdrăvănii. Această atmosferă îi energizează să inventeze, să creeze. 

Timpul frumos şi apropierea Vacanţei Mari trezesc entuziasmul şi dispoziţie foarte bună a copiilor îndemnândui să facă lucrări frumoase, trezindu-le interesul să modeleze şi să dăruiască aceste creaţii celor dragi inimii împreună cu o părticică din bunătatea sa şi buna dispoziţie. Multe tendinţe, utilizatorii le realizează venind la bibliotecă.

În cadrul clubului Createur, mângâiaţi de razele blânde ale Soarelui de Mai şi vorbele povăţuitoare ale bibliotecarilor au efectuat în tehnica Origami câte un Soare pe care-l vor dărui celor dragi inimii, vrând să transmită şi lor această bună dispoziţie şi bunăvoinţă. 
Luci, Soare, luci!
 La toţi viaţă ne aduci!

 A publicat: Liuba, LOGHIN

КОРОЛЕВСКИЙ ПИНГВИН

          Из 17 видов пингвинов, обитающих в морях Антарктики, королевский пингвин–один из самых крупных. Живут королевские пингвины на островах около Австралии и на крайнем юге Американского континента у побережья Патагонии.

         Рост королевского пингвина около 95 см, а вес–до 15 кг. Его легко узнать по желтым отметинам возле ушей и длинному изящному клюву. Первые сведения о пингвинах, некогда в огромных колличествах населявших южные моря, были получены от испанских мореходов в конце ХV в., когда они впервые достигли мыса Доброй Надежды. Но лишь в середине ХVIII в. ученые официально признали существование пингвинов и назвали их рыбоптицами за неспособность летать и поразительное проворство в морской воде.

         Королевские пингвины живут в открытом море до начала брачного сезона. На это время они перебираются в районы гнездования, образуя огромные колонии – до сотен тысяч  особей. Птенцы вылупляются через 50 дней после откладывания яиц в ямке, вырытой в земле на некотором расстоянии от берега моря. С момента их появления на свет родители начинают беспрестанное хождение от гнезда к морю и обратно, добывая пищу для своих вечно голодных малышей. Основная еда пингвинов – криль. Это маленькие рачки, которыми питается большинство китов и многие другие морские птицы, обитающие в Антарктике.

         Рыбная промышленность потребляет криль в больших колличествах, что сильно уменьшило его содержание в Мировом океане и тем самым поставило под угрозу существование многих морских животных. Однако в последнее время по инициативе некоторых стран были наконец приняты меры по охране этих бесценных пищевых ресурсов.

         Королевский пингвин. Животный мир Австралии. – Москва, 1998, с. 65.

 Текст набран: Парасковиа КИСАКОВ

SCRIITORUL DIN COLIBA ALBASTRĂ A COPILĂRIEI

       Clubul Prietenii cărţii şi-a adunat astăzi participanţii la ora de lectură, unde au discutat despre păţaniile lui Guguţă. La cei 80 de ani ai scriitorului Spiridon Vangheli, cărţile scrise cu mulţi ani în urmă sut suprasolicitate, în vogă şi în zilele noastre. Elevii de la liceul Iulia Hasdeu cunosc creaţia scriitorului din scoarţă în scoarţă, o citesc şi o recitesc împreună cu părinţii, profesorii, prietenii, colegii. Ce poate fi mai plăcut în urma unei activităţi cînd copii se regăsec printre rindurile scrise. Tema pentru acasă copiii au îndeplinit-o pe nota „10”. În baza lecturilor copiii i-au scris scrisoare lui Guguţă, unde şi-au spus doleanţele, gîndurile, opiniile.    Copiilor le-au fost aduse unele referinţe ale scriitorilor contemporani, referitor la creaţia scriitorului Spiridon Vangheli : „Obţinem prin Guguţă cea mai strălucită izbîndă a scrisului nostru modern pentru copii. Guguţă e un Făt-Frumos al nostru. Ciuboţel, Grăia-Singur, Titirică... sunt, ca şi Guguţă, exlresia copilăriei adevărate, nefalsificate literar, purtătoare a frumosului şi a libertăţii interioare. Iată de ce opera acestui mare scriitor pentru copii va fi mereu şi cu acelaşi nestins interes citită şi de copii, şi de omul matur.”

Grigore Vieru

Scrisori pentru Guguţă

    Îţi scrie eleva clasei a II-a de la liceul Iulia Hasdeu.

Am citit multe cărţi despre tine. Ştiu că eşti un copil cuminte, deştept şi bun la inimă. Bunătatea ta s-a manifestat atunci cînd i-ai luat sub Căciulă pe toţi colegii şi i-ai scăpat de frig. Îmi doresc o întîlnire cu tine adevărat şi să aflu cum trăieşti în satul tău minunat. Sper ca în vacanţă să ne întîlnim la tabără. Aştept cu nerăbdare vacanţa de vară, cred şi tu la fel.

                                                                             Cu drag Anastasia Buceaţchi

   Dragă Guguţă!

Sunt Vlada-Victoria de la acelaşi liceu. Fac parte şi eu din nenumăraţii tăi prieteni. Îmi place să citesc despre peripeţiile tale, să călătoresc împreună cu tine peste mări şi ţări, să petrecem împreună în Coliba Albastră. Eşti un mic român cu suflet mare. Mă bucur că ne duci faima şi peste hotarele ţării. Prin isprăvile tale ai devenit popular în multe ţări. Eşti înzestrat cu cele mai frumoase calităţi, pe care le poate avea un copil.

Al tău prieten - Vlada-Victoria Butnari

  

  Dragul meu Guguţă. Am o întrebare care demult mă frămîntă : chiar au încăput atît de mulţi copii sub cuşmă??? Mi-a făcut o plăcere deosebită să-ţi scriu aceste vorbe. Şi aştept răspuns cu nerăbdare.

Cu drag Zlata

   Buna Guguţă. Mă nimesc Daniel. Eşti un copil foarte amuzant, glumeţ. Vreau să ştii, cînd eram mic mama îmi citea în fiecare zi despre tine. Cine ştie, poate cîndva vom veni cu toată clasa în ospeţie la tine în sat. Vom mai vorbi, ne vom juca, vom discuta de ale noastre. Eu îmi doresc foarte mult.

Marius-Daniel Banaru

  Buna, Guguţă. Îmi plac mult poveştile tale. Tu eşti personajul meu preferat. Să ştii că vreau să te văd. Eu sunt Evelina. Şi vreau ca şi băieţii de la mine din clasă să fie ca tine. Noi suntem patru persoane în familie. Şi mult aş vrea să avem o întîlnire cu tine, cu familia mea.

A scris mesajul Evelina

   Dragul meu Guguţă.

Eu sunt Loredana Pisarenco. Vreau să-ţi spun că eşti un personaj îndrăgit mult de copii. Spune-i scriitorului Spiridon Vangheli să scrie şi alte pozne de ale tale. E adevărat că satul a încăput în căciula ta? Aştept să ne vizitezi.

   Buna Guguţă. Eu sunt un mare admirator al tău. Îmi place felul tău de a fi curajos şi prietenos. Şi deaceea în fiecare zi mă strădui să fiu ca tine. Guguţă, să nu uiţi să mulţumeşti creatorului tău, adică scriitorului Spiridon Vangheli, pentru faptul că te-a creat atît de ingenios şi descurcăreţ. Aş vrea să te văd.

Cu drag Marius

   Dragul meu Guguţă. Eu sunt Amid. Tu nu mă cunoşti, dar eu te ştiu foarte bine. Îmi doresc să devin prieten cu tine, fiindcă eşti un băieţel descurcăreţ, hazliu, glumeţ. Eşti un băiat care are o cuşmă sub care încape o lume întreagă.

Cu drag Amid

   Bună, dragul meu Guguţă.

Mă numesc Delia. Am citit cărţi despre tine. Mi-au plăcut foarte mult isprăvile tale. În unele fapte de-ale tale m-am regăsit. Citind istorioarele despre tine, am fost impresionată de faptele bune pe care le-ai săvîrşit. Eu consider că eşti un băieţel de la care trebuie să ia pildă şi băieţii de la mine din clasă. Dacă mi-ar sta în puteri aş face ca toţi să semene cu tine. M-a amuzat mut căciula sub care a încăput tot satul. De la tine am învăţat să fiu amabilă, cuminte, harnică, respectuoasă, inteligentă. Mi-aş dori să te văd în realitate, să pot discuta şi poate chiar să devenim prieteni.

Cu drag admiratoarea ta Delia Pîntea.

A publicat Victoria BULIBAŞ

МИР СКАЗКИ

Aлександр Сергеевич Пушкин – это уникальное явление в русской и мировой культуре. Идут века, поколения сменяют друг друга, а Пушкин остается единственным и непревзойденным солнцем русской поэзии. И с каждым веком, с каждым годом он нам становится роднее и ближе. Сад пушкинской поэзии цветет и плодоносит для всех живущих на земле.

Совершим небольшую экскурсию по пушкинскому Кишиневу. Войдем в столичный сад. Здесь жители города установили один из первых на земле памятников поэту. Сохранились старые дубы, шелковицы, акации, под которыми мечтал Александр. Одна из аллей называется Пушкинской. В саду поэт общался с писателями К. Стамати, К. Негруцци, местными боярами, гулял с красавицей – гречанкой Калипсо.

Неподалеку от сада улица Пушкина. Спустимся в старый город. Над ним и сегодня возвышается Пушкина горка, на которой стоял дворец. В нем жили наместник Бессарабии генерал И. Н. Инзов и А. С. Пушкин. Здесь прошла знаменитая «Бессарабская весна» русского поэта.

У подножия горки маленький домик – флигель купца И. Н.Наумова, где Пушкин жил в самые первые месяцы своего пребывания в Кишинёве. Сейчас тут расположен Дом – музей А. С. Пушкина.

Среди известных произведений Пушкина, особой популярностью пользуются его знаменитые сказки. Подготовительная группа д/сада № 89 хорошо с ними знакома. А «Сказка о рыбаке и рыбке» оказалось самой любимой. Дети рассказали в какой избушке жили старик со старухой, какое корыто подарила рыбка. Но старухе этого было мало. Она захотела быть царицей. И эту просьбу выполнила рыбка. Почему же старуха оказалась опять у разбитого корыта? Дети сделали вывод, что такие чувства, как жадность, алчность, зависть до добра не приводят, вот и осталась старуха жить в своей землянке, а пред нею разбитое корыто. Дети оформили красочные рисунки с героями сказки. Д/сад № 89 – 18 детей.

 Опубликовано: Прасковиа КИСАКОВА

EUROPA - SIMBOLURI

Foarte puţini ştiu, probabil, că la data de 9 mai 1950 s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi. La Paris, în acea zi, pe fundalul ameninţării izbucnirii unui al treilea război mondial în Europa, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene.

Ceea ce ministrul francez a propus a fost crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare.

Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.
Prin urmare, totul a început în acea zi. Iată de ce liderii UE, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, în 1985, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.
Fiecare ţară care alege în mod democratic să adere la Uniunea Europeană îşi însuşeşte valorile sale fundamentale de pace şi solidaritate.

SIMBOLURILE  UE

Drapelul - Începând cu 26 mai 1986, drapelul albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955 de Consiliul Europei, devine oficial drapelul Comunităţii Europene. Stelele reprezintă popoarele Europei, formează un cerc, simbol al Uniunii, fiind dispuse precum orele pe cadranul unui ceas; numărul lor, invariabil 12, simbolizează perfecţiunea şi plenitudinea şi nu va fi modificat. Fiecare ţară îşi păstrează în continuare propriul drapel.

Imnul - Oda Bucuriei, preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a IX-a de Ludwig van Beethoven (la a cărei premieră compozitorul era deja complet surd!), a fost adoptată ca imn european de către şefii de stat şi de guvern din ţările Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului European, în iunie 1985,la Milano. Fiecare ţară îşi păstrează imnul naţional. Nu s-a stabilit o versiune oficială pentru textul imnului.

Deviza - Începând cu 4 mai 2000, Europa are şi o deviză.

În urma unui concurs la care au participat 80.000 de tineri europeni cu vârste cuprinse între 10 şi 20 de ani, un mare juriu european a reţinut, dintre numeroase propuneri, deviza: “Unitate în diversitate”.

Moneda (€) - ncepând cu 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda europeană unică. Bancnotele şi monedele euro au fost distribuite începând cu 2 ianuarie 2002. Sigla monedei euro este inspirată din litera epsilon a alfabetului grec, leagăn comun al civilizaţiei europene, şi de prima literă a cuvântului Europa. Cele două linii paralele simbolizează stabilitatea euro.

Legenda Europei

din mitologia greacă

Europa era fiica regelui Agenor care domnea în Fenicia. Vrăjit de frumuseţea ei, Zeus plănuieşte să o fure, se preschimbă într-un taur frumos şi se alătură turmelor regelui. În timp ce Europa, împreună cu însoţitoarele sale, culegea flori, remarcă frumuseţea taurului pe care-l încalecă. Zeus o răpeşte, ducând-o pe insula Creta. Pe insulă o seduce (tăinuindu-i că are soţie), astfel, ea îi devine amantă. Aflând adevărul, Europa, înşelată, se aruncă de pe o stâncă în mare, însă Afrodita o salvează. Pământul pe care a fost adusă de Zeus va primi numele ei Europa i-a dăruit lui Zeus doi fii Minos, care va ajunge regele Cretei, şi Eac, judecător al lumii umbrelor.

Referinţe bibliografice.

Uniunea Europeană // Adrian Năstase. Organizarea Internaţională. - Târgovişte, 2001, p. 298-308.

Europa // Pierre Grimal. Dicţionar de mitologie greacă. - Târgovişte, 2003, p. 181.

Listă bibliografică: UNIUNEA EUROPEANĂ

 

Anastasiu, Violeta. Atlas: Europa. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2006. – 40 p.

Dimitriu, Călin. Prin Europa. – Bucureşti: Coresi, s.a. – 127 p.

Gerrard, Mike. Europa - ghidul călătorului. – Bucureşti: Litera Internaţional, 2009. – 224 p.

Imaginea lumii noastre: Europa. – Bucureşti: Editura Aquila, 2002. – 496 p.

Lambert, Nicole. Micii europeni. – Bucureşti: Editions Nicole Lambert, 2007. – 119 p.

Le Goff, Jacques. Europa explicată tinerilor. – Chişinău: Cartier, 2008. – 107 p.

Mândruţ, Octavian. Geografia continentelor: Europa: Manual pentru clasa a VI-a. – Bucureşti: Corint, s.a. – 190 p.

Mândruţ, Octavian. Geografia continentelor: Europa: Caietul elevului clasa a VI-a. - Bucureşti: Corint, s.a. – 101 p.

Strat, Daniela. Geografia continentelor: Europa. – Buicureşti: Teora, 1998. – 86 p.

Vino să cunoşti Pămîntul: Atlas geografic pentru şcolari. – Bucureşti, Instituto Geografico DeAgostini 2002. – 63 p.

Vino să cunoşti Uniunea Europeană: Atlas geografic pentru şcolari. – Bucureşti: Instituto Geografico DeAgostini, 2004. – 55 p.

A publicat: Liuba LOGHIN